Philip Yancey – despre uzul puterii.

“Unii au numit, chiar, comunismul o erezie crestina, datorita accentului pe care acesta il pune pe egalitate, impartirea bunurilor, dreptate si intelegere intre rase. Comunismul vorbeste despre un <nou om socialist>; crestinismul vorbeste despre un om re-nascut. O diferenta fundamentala intre cele doua, insa, este uzul puterii. Comunismul are tendinta de a-si impune cu forta convingerile, de sus in jos, sub amenintarea armei – de aici excesele epurarilor lui Stalin si ale Revolutiei Culturale ale lui Mao. Isus descrie o miscare care creste de jos in sus, cu schimbari ce au loc mai degraba din interior, iar nu din exterior. De cate ori s-au abatut de al acest principiu, ucenicii Sai nu au facut decat sa repete erorile marxistilor.

[....]

… Dupa cum demonstreaza indicii coruptiei si ai economiei, crestinismul poate fi benefic pentru o societate. Dar cand o societate atinge un anumit nivel de confort si prosperitate, cetatenii ei simt mai putin nevoia unei credinte religioase. Ei traiesc lipsindu-se de capitalul moral al trecutului. Intre timp, Dumnezeu se misca in tacere catre un loc care are mai multa nevoie de prezenta Lui.”

(Philip Yancey, Masura Credintei, Editura Aqua Forte , 2010, pag. 57 – 65)