Avem nevoie de darul prorociei! decembrie 6, 2010
Posted by laurentiu balcan in Penticostalism.Tags: darul proorociei, darurile Duhului, Duhul Sfant, proorocie
20 comments
Daca acceptam ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu, atunci trebuie sa acceptam ca tot ce spune Biblia este insiprat de Dumnezeu si isi gaseste loc in maretul plan pe care il desfasoara Dumnezeu prin Biserica Sa. Nu trebuie sa ne apropiem de Biblie cu pretentia ca putem intelege si explica absolut tot. Insusi Petru ne spune ca in scrierile lui Pavel sunt unele lucruri “greu de inteles” (2Petru 3:16), pentru ca “nu le putem purta” (Ioan 16:12). Adevarul lui Dumnezeu nu poate fi incorsetat in forme si definitii pe care inteligenta umana le nascoceste, el transcede natura umana si face de ras intelepciunea filozofica (1Corinteni 1:20 – 21) tocmai pentru ca vine de la Dumnezeu.
Biblia – atat Vechiul cat si Noul Testament – ne spune ca Dumnezeu se implica activ in viata oamenilor si mai aleas a Bisericii Sale. Daca noi, care suntem rai, stim sa dam daruri bune copiilor nostri, atunci trebuie sa ne asteptam ca cel ce este Bun sa dea daruri bune copiilor Lui. Printre darurile pe care Dumnezeu le da Bisericii Sale este si darul prorociei, care nu este predicare – cum spun unii prieteni de-ai penticostalilor - desi se poate manifesta si in timpul predicarii Cuvantului, ci este o vorbire miraculoasa din partea lui Dumnezeu spre “zidire, sfatuire si mangaiere” (1Corinteni 14:3). Darul prorociei nu a disparut din istoria Bisericii, el se va sfarsi atunci cand va veni ce este desavarsit, adica Hristos, la a doua Sa venire (1Ioan 3:2). Iar pentru ca acum cunoastem in parte si vedem Realitatea ca intr-o oglinda, in chip intunecos, avem nevoie de toate darurile Duhului si de toate mijloacele pe care ni le pune Dumnezeu la dispozitie pentru a creste spiritual.
Biserica are nevoie de mesaje profetice, nu pentru ca Adevarul Scripturii nu ne-ar fi suficient, sau ca predicarea nu ne-ar fi deajuns pentru a explica voia lui Dumnezeu, ci pentru ca in conditia noastra de oameni pacatosi avem nevoie de interventii supranaturale prin care sa ni se reaminteasca cine este Dumnezeu. Sunt constient ca daca Biserica ar fi plina de credinta si de dragoste probabil nu am avea nevoie de daruri, dar nu suntem dasavarsiti si nu se intrevad schimbari semnificative in aceasta privinta. Suntem dependenti de interventiile lui Dumnezeu asupra naturii noastre umane. Nu ne putem raporta la Dumnezeu doar rational – rationalismul la care fac apel multi zilele astea a esuat lamentabil - noi suntem si fiinte emotionale. Noi tanjim dupa simtire, dupa simtirea lui Dumnezeu. Chiar daca darurile Duhului Sfant iti ating in primul rand simturile – impactul emotional in timpul manifestarii darului prorociei, de exemplu, este foarte puternic - ele nu sunt irationale, mai ales cand isi gasesc o baza biblica serioasa si o aplicare practica puternica. Ni se cere in aceste zile din urma sa nu mai credem ceea ce “am vazut si auzit cu urechile noastre, ceea ce am pipait cu mainile noastre.”
Darul prorociei – in ciuda impactului devastator pe care l-au avut asupra Bisericii falsii proroci – ramane unul dintre darurile biblice ce pot determina o comunitate de credinciosi sa-si regandeasca trairea cu Dumnezeu. Veti spune, pe buna dreptate, dar de ce nu o fac doar studiind Biblia? Simplu. Pentru ca traim in firea pamanteasca si avem o credinta slaba. Darul prorociei este un mijloc prin care Dumnezeu constientizeaza oamenii cu privire la Adevar si isi zideste Biserica. In cele din urma, scopul tuturor darurilor date Bisericii este “zidirea spirituala” a Bisericii.
Iata un exemplu practic. In 1996 am inaugurat noua cladire a Bisericii si pe atunci eram in jur de 80 de membri. In perioada aceea un proroc a spus (relatez cu aproximatie) ca Dumnezeu va lucra in asa fel cu noi incat “locul acesta va ajunge neincapator”. Mesajul lui nu a adus o noua revelatie, dar a fost o puternica sursa de inspiratie pentru biserica noastra. O perioada de timp nu s-a intamplat nimic, dar incepand cu anul 2000 ne-am rugat si am actionat pe baza promisiunii speciale – si particulare! – pe care Dumnezeu ne-a facut-o. Intr-o perioada de 5-6 ani, locasul de inchinare (400 de locuri) a ajuns neincapator. Am deschis o alta Biserica si am golit locasul actual pentru ca Dumnezeu sa-l poata umple din nou.
Despre cum putem deosebi prorociile am scris AICI
Mesajele profetice autentice ne motiveaza si ne reamintesc ceea ce asa de usor uitam cateodata si anume ca Dumnezeu este implicat in mod activ in viata Bisericii Sale si lucreaza prin mijloacele Sale pentru a-si zidi Biserica.
“Urmariti dragostea. Umblati si dupa darurile duhovnicesti, dar mai ales sa prorociți.” (1Corinteni 14;1)




