Dependenta de televizor – o lucrare a diavolului? septembrie 1, 2009
Posted by laurentiu balcan in Reforma crestina.trackback
Multe mai auzi Duminica!
Un “vorbitor” ocazional a avut un indemn pentru rugaciune. Intregul indemn a fost o oda adusa vremurilor stravechi si batranilor, care, in opinia lui primisera ceva “sacru”, nu ca ceea ce am primit noi, tinerii. Dupa ce a laudat vremurile mult apuse – in paranteza fie spus, nu au fost chiar atat de spirituale pe cat credea el – a trecut la niste atacuri frontale impotriva televizorului. A rememorat ravna lui din tinerete, cum vorbea impotriva televizorului, cum ii indemna pe altii sa NU aiba televizor, iar dupa cateva secunde de liniste a lansat bomba serii: “…dar acum, in asa fel a lucrat diavolul incat am in casa nu unul, ci doua televizoare.” S-a trezit in situatia predicatorului- pe care eu insumi l-am auzit- care si-a inceput predica in felul urmator: “Fratilor, eu nu dau zeciuiala, dar astazi vom vorbi despre cat este de importanta zeciuiala….”
De ce dam vina pe diavol? De ce e el cel mai mare vinovat? Pentru ca un dependent nu poate supravietui daca se acuza pe sine. Vindecarea oricarei dependente incepe prin constientizarea problemei – cel putin asa cred. Un dependent isi va nega problema folosind tot felul de pretexte, cel mai la indemna fiind necuratul, diavolul, satana. Parca necuratului ii place sa se uite la televizor, nu noua.
Se observa aceeasi tendinta de a acuza ambalajul pacatului, nu pacatul in sine. Dovada ca suntem pe calea fariseilor consta in spalarea blidului pe dinafara. Sunt convins ca privitul in exces la televizor este daunator. Un crestin trebuie sa domine aceasta unealta de informatie, de divertisment, dar si de oferte pacatoase numeroase.
Sa presupunem ca iti arunci televizorul pe geam, sau, ca in cazul “parintelui disperat”, iti tai cablul de la televizor. Ce faci cu dorinta? Cu pofta de a te hrani din ofertele iluzorii, mincinoase si diabolice pe care ti le prezinta televizorul? Raman uimit de modul in care conceptiile noastre despre lume si viata sunt modelate de ceea ce vedem la televizor. Nu cu mult timp in urma, un grup de frati ma intrebau despre “pozitii acceptate in cadrul relatiilor intime de cuplu.” Le-am raspuns eu intr-un fel, surprins de natura intrebarii, dar mi-am dat seama ca imaginatia lor era determinata de “pozitiile” pe care le-au vazut, la televizor, si acum doreau sa le imite.
Dependenta de televizor este una dintre cauzele amortelii spirituale in care ne gasim. Pustan spunea- cand a fost la Onesti- ca oamenii cunosc mai multe vedete de la OTV – incepand cu Elodia – decat personaje biblice.
Nu diavolul e dependent de televizor – el nici macar nu se uita la televizor – ci omul care nu-si gaseste placerea in Legea Domnului.
Buna Lau!
Comic, cred ca as fi izbucnit in ras. Dar si trist totusi.
Nu doua televizoare in casa te fac dependent. Si eu am televizor. De mica. Si chiar daca aveam televizor, tot mai mult timp petreceam citind. Chiar daca uneori mai urmaream si cate ceva la televizor.
Iar pe la 17 ani, mi-am dat seama ca incepusem sa petrec cam mult timp la televizor (vroiam sa vad si stiri, si un film, apoi mai er o emisiun interesanta si tot asa…mai agseam cate ceva nou), am realizat ca atat de mult timp in fata acelei cutii este daunator din foarte multe puncte de vedere. Plus ca in acel timp se pot face lucruri mult mai utile. Si nici nu ma mai incarc cu energie negativa vazand zilnic ororile, crimele, nebunia, nelegiuirile prezentate la stiri, superficialitatea si prostia oamenilor, decaderea societatii. E mult mai simplu si ma simt mult mai bine asa. Viata e mai frumoasa si mai usor de trai.
Sunt deja 8 ani de cand stau cu televizorul in casa si nu ma uit decat foarte rar la cate ceva.
Nu cred ca Dumnezeu este impotriva televizorului atata timp cat este folosit cu masura si intelepciune. De fapt in masura sta intelepciunea.
Ca o concluzie: cred ca prea mult timp liber strica. Lipsa activitatilor, hobbyurilor,intereselor, studiului, lenea duc la dependenta de televizor. Si nu numai de televizor. Pacat.
O zi frumoasa!
Pentru ca s-a deschis acest subiect despre televizor, postez si eu aceasta poezie. Poezia nu este facuta de mine,dar este bine sa fie citita de cat mai multi crestini … !!!
TELEVIZORUL
De ce-ti indrepti privirea spre lucrurile moarte?
De ce cugeti la lucruri scarboase si desarte?
De ce-ti apleci URECHEA la lucrurile straine?
Mai poate DUHUL SFANT, sa locuiasca-n tine?
Cuvantul e cam tare, dar nu-i usturator
Putem vorbi deschis despre, TELEVIZOR.
Unii presupun c-acesta, e ICOANA vorbitoare
Care amageste lumea cu mesaje sclipitoare.
Asa il acuza unii, ca e FORTA cea straina,
Pe cand altii il SARUTA, si in fata i se-nchina.
Hai sa facem JUDECATA, sa ne dam si noi parerea
Daca-i vinovat sa-l STINGEM, sa-i taiem pe loc PUTEREA!
Mai intai, ce rele face, acest renumit VITEL?
Ca sa-l condamnam la MOARTE, fara drepturi de apel.
Sau, ce fel de lucruri bune ne aduce in camin?
Sigur, vor raspunde unii … si PROGRAMUL cel CRESTIN!
Lucrurile se complica cu-acest straniu aparat,
Ca-n procesul condamnarii si-a ales si AVOCAT.
Avocat sau APARARE, de-ar fi unul, n-ar fi rau,
Dar sunt mii si mii de oameni (PASTORI), care-l apara pe ZEU!
Ca ne-aduce informatii din domenii diferite,
Despre oameni, animale vom stii lucruri felurite.
Vor vedea copiii nostri filmele care-ngrozesc
GOLICIUNE, BANDITISM, nu-i nimic, e omenesc.
E cultura draga FRATE, chiar de te apuca frica,
Ca se uita si COPIII, si parintii, si bunica!
Unii se imbolnavira, si va rog nu va mirati,
Caci acei care-l SARUTA, sunt de duhuri atacati!
Dar de unde fanatism, striga-n glasuri apararea
APARATUL e stiintific, nu-i batjocoriti VALOAREA!
PROCESUL se dezbate, ce-i ce-acuza sunt mai rari,
AVOCATII apararii parca sunt mai multi, mai tari.
Ei, sunt dupa cum se vede, cei din FRUNTE, chiar de sus,
Cei ce-acuza aparatul, sunt URMASII lui ISUS …
Frate draga nu-i greseala, striga cei ce nu se tem,
Numai voi sunteti cu DOMNUL! dar noi oare-ai cui suntem?
Mai lasati TELEVIZORUL, ce atatea condamnari
Caci in el vedem programe, de prin munti si de prin tari!
Vezi ALEGERI, vezi RAZBOAIE, vezi atatea nevazute,
Iti impodobesti albumul mintii cu necunoscute,
NOAPTEA ti se pare scurta si nimic nu poti sa zici,
Caci ICOANA vorbitoare, are parca-n ea LIPICI.
Nici la masa nu il lasa, stau cu ochii pironiti,
Vai! ce DRAGOSTE, ce RAVNA, bietii nostri POCAITI.
Vin din nou acuzatorii si le striga, iubiti frati,
Oare vreti pe doua SCAUNE si cu doi STAPANI sa stati?
COMITETUL si PASTORUL, pot sa-nlature necazul,
La fel cum si PROCURORUL, ia cu amanunte cazul.
Pana nu se da SENTINTA sa cunoasca tot poporul
Caci cuvantul celui vesnic, e HRISTOS-JUDECATORUL
Sa raspunda procurorii, din SCRIPTURI unde anume,
Se vor duce credinciosii care-s inclinati spre LUME?
Caci cine iubeste lumea, e vrajmas cu DUMNEZEU,
Iata unul din DECRETE care ne apasa greu.
Care n-ati citit ca lumea va dispare in talaz
Numai Dumnezeu ne scapa de la moarte din necaz.
Haideti sa zidim altarul rugaciunii si-nnoirii,
Si sa scoatem ASTARTEEA din atentia privirii.
Ca de nu se stinge DUHUL, ca si flacara din sfesnic,
Si vom deveni EPAVE fara DUMNEZEUL vesnic.
Nu-l considerati fanatic, pe un frate VEGHEATOR,
Caci APOSTOLII si Domnul, n-au avut TELEVIZOR
Tot ce vi se pare groaznic, tot ce vi se pare rau,
Lepadati din casa voastra si slujiti lui Dumnezeu.
Nu va amageasca Duhul lumii cu al lui torent
Caci televizorul nostru, este NOUL TESTAMENT.
Ridicati a lui antene maini curate fara vina,
Si prin ochii rugaciunii veti primi de sus LUMINA.
Ca si sfintii din SCRIPTURA veti vedea cerul deschis
Si prin Duhul celui vesnic veti privi in PARADIS
Nu sunt basme, nu sunt glume, noi avem TELEVIZOR
Care prinde alta lume pe ecranul lui color.
Poti vedea e drept si monstrii, duhuri care ingrozesc
Dar si ingerii luminii, ce lui Dumnezeu slujesc.
Sa vezi lumea fericirii in vedenie sau vis
Ca PROFETII din vechime care ne-au lasat in scris.
IACOV l-a vazut pe Domnul si a cerurilor scara
Si multimile de ingeri care urca si coboara,
DANIEL in CARTEA SFANTA are una dintre file
Unde l-a vazut pe Domnul, Cel imbatranit de zile.
Vino ca sa vezi mireasa, si IOAN a fost cheamat,
Pe un munte plin de slava din tinutul minunat.
Pe ecranul viziunii acest frate credincios
A vazut atatea taine aratate de HRISTOS.
A vazut si El, si altii, si vedea-vor toti acei,
Care au CREDINTA vie asa cum avura Ei.
Si chiar daca ochii nostri sunt acum impiedicati
Ca sa vada maretia celor binecuvantati.
Nu vom renunta la slava, care Domnul ne-a promis,
Vom vedea si noi odata minunatul PARADIS.
Astazi ne uitam prin ceata, prin credinta licarim
Dar in marea dimineata, vom vedea tot ce dorim.
Pan’ atunci iubite frate, pana la maretul zbor,
Ia SCRIPTURA si te uita, la acest televizor
Scoate-l pe IDOL afara, cu chemerea lui lumeasca
Caci de nu pe toti ai CASEI (bisericii), are sa-i imbolnaveasca.
Nu privi spre AVOCATII, care-l apara mereu,
Tu te roaga, mergi cu FRATII, care cred in Dumnezeu.
Sigur lumea (PASTORII) nu-ntelege si ne crede chiar NEBUNI,
Dar priviti va rog in urma la batrani si la strabuni.
Ei s-au dus fara CULTURA, data de televizor
Dar aveau CREDINTA vie in Hristosul SALVATOR.
Poate sunt si lucruri bune, nu contest, la APARAT
Dar mai mult de jumatate, ce se vede e PACAT!!
Mai ales in lumea rece, ATEIISTII ca ofranda,
Ei au folosit TEVE-ul, numai pentru propaganda.
Si-au fost obligati PASTORII sa-l aduca-n casa lor
Ca sa dea exemplu TURMEI, ca ei au TELEVIZOR.
Si i-au prins pe usurateci, daca El, care-i PASTOR?
Oare eu, de ce n-am DREPTUL, ca sa am televizor?
Si setosi nespus de tare FRATII repede s-au dus,
Dupa APELE AMARE si in casa le-au adus.
ELISEI arunca sare, dupa cum vedem lucrarea,
Peste apele amare sa vindece ADUNAREA.
Ca si MOISE in vechime aruncam in apa BATUL
Ca sa-i vindece pe FRATII, care urmaresc DEZMATUL.
Unii poate vor pricepe, altii se vor amuza,
Si vor spune: da se poate, insa ei se vor scuza.
Noi va zicem mii de SCUZE, dar sa nu ramaneti jos,
Nimeni sa nu va desparta, de dragostea lui HRISTOS!
Nici un fel de amagire, nici o forta de sub soare
Nimeni sa nu va desparta, nici ICOANA vorbitoare,
Poate ca va fi iertare, stim ca mila biruieste,
Insa IDOLUL cel mare, multa lume amageste.
De fapt nu e APARATUL, vinovat de toate cele,
El e doar canalizarea pentru diferite rele
Vinovati sunt CURIOSII, ei se-ncarca cu PACATE
Cand se uita la programe, de la DUHURI NECURATE.
Si te miri vai cum se poate? Sa se uite chiar si FRATII?
Cum DANSEAZA si cum canta pe ecran DESTRABALATII!!
Pune-ti intrebarea frate, nu gandesti ca e greseala?
Sa admiri pan’ la sfarsit GALAGIA infernala!
VAZATORII si PROOROCII, care stau pe zid de STRAJA,
Unii au cazut in cursa, fermecati de-aceasta VRAJA.
E adevarat ca IADUL, e cu SFINTII in razboi,
Ca-n aceste vremuri grele, cad atatia dintre noi!
Si mai sunt si alte rele, chiar de n-ai TELEVIZOR,
IADUL e in mare cearta cu al Domnului popor.
De aceea FRATII-n Domnul, dau de veste in popor
Ca nu-i bine sa se uite, fratii la TELEVIZOR!
De ce roscove amare? Cand al nostru TATA SFANT
Are paine si bucate, pentru toti de pe pamant.
Numai cel lipsit de minte, schimba AURUL pe ZGURA,
Cei cuminti raman cu Domnul, si traiesc dupa SCRIPTURA!
Iar de esti precum se spune, frate de alta parere
Dumnezeu sa te ajute, si sa-ti dea de sus PUTERE
Prin aceasta poezie nu-ngradim nicio o faptura
Versurile au in ele, radacina din SCRIPTURA!
Ai dreptate, veti raspunde cu parerea fiecare,
Vin la oameni sa le spuna, ca e doar INTERPRETARE.
Nu lua nici o bobita de gandesti ca e NEGHINA,
Dar te-ntreaba ce-ai in tine? INTUNERIC sau LUMINA?
Ia un CAIETEL si scrie, cate ceasuri ai pierdut?
Cu privirea atintita, la faimosul BELZEBUT,
Inima se impietreste ca si stanca de granit,
E ingrozitor sa cada, de la HAR un MANTUIT!!
Alexandru CALDARARU, a sarit ca si un leu,
Ca sa-l omoare pe PAVEL, pe omul lui DUMNEZEU,
ADEVARUL deranjeaza, insa trebuie sa-l spui,
Sa-l cunoasca orisicine, care este starea lui.
Mii de caldareni sa URLE, noi nu ne-ngrozim de LEI,
Dumnezeul nostru mare, e mai tare decat ei!
Spuneti fartilor sa stie, ce e bine si ce-i rau,
Ce ne spune voce lumii, si ce spune DUMNEZEU!
Amin!
Amin! Slavit sa fie Domnul!