jump to navigation

Vanatoarea curvei (4) septembrie 14, 2008

Posted by laurentiu balcan in Scriptura.
Tags: , , , , , , , ,
trackback

Cu ochii scaparandu-i de dorinta, cu mainile unse de pacate de moarte si cu ”o fata fara rusine” (v13), femeia vanator este gata sa-i aplice lovitura finala bietului baiat fara minte.

Eram datoare cu o jertfa de multumire…” (v14) Curva cu limbaj religios. Practica o viata religioasa fara scrupule si fara efect asupra sufletului. Respecta anumite ritualuri (v14b) si avea anumite cunostinte religioase, cat sa nu se trezeasca din starea ei de depravare. Probabil prefera sa-si injecteze regulat, ca o dependenta de droguri, doza zilnica de spiritualitate, decat sa se confrunte cu starea sufletului ei. Religia nu il schimba pe om, ci, dimpotriva, il adanceste si mai mult in intuneric si pacat. Sa nu uitam ca pe Isus nu romanii l-au rastignit, ci oamenii religiosi (vezi Faptele Apostolilor 2:23). Si ne miram de ce, dupa unele studii, in mediile religioase pacatele sexuale sunt cel putin la fel de practicate ca in mediile mai putin sau deloc religioase?

Actul ei este premeditat (v15-18). Ea are totul pregatit. Patul ii este pregatit, afrodisiacele ii sunt pregatite, mediul ambiant de asemenea. Nu poate fi luata prin surprindere, ea are un plan foarte bine pus la punct. Dar ceea ce nu stie baiatul fara minte, care deja simte mirosul smirnei si atingerea panzei de Egipt, este ca Vanatorul minte de ingheata apele: “vino, sa ne imbatam de dragoste pana dimineata” (v18). Pana dimineata? Pai tanarul acesta e fara experienta, e neincercat, e ca o baterie chinezeasca – se consuma rapid. Ce sa faca el o noapte intreaga? Dar nu, ea stie ce face, este un vanator iscusit. Apeleaza la “natura taurina” a barbatului. Orice barbat vrea sa stie ca e barbat, nu mamaliga. Tanarul acesta nu mai are simtul realitatii, este purtat intr-o lume ireala, o lume a fanteziilor si a mortii.

Femeia isi presara discursul cu momente de sinceritate: recunoaste ca are barbat si inca unul bogat, care detine cel putin un sac de bani (v20), dar nu ne spune de ce nu i-a lasat si ei macar o punga cu bani. Probabil stia el, barbatu-su, ce are la casa. Intr-o femeie usoara nu poti avea incredere.

Se autocompatimeste: “(barbatul meu) a plecat intr-o calatorie lunga…” (v19) “Sunt singura”, spune ea, “sunt namangaiata, trista … tu esti barbatul visurilor mele, nu plimbaretul acela zgarcit si avar”. Incearca sa-l faca pe tanarul nostru sa creada ca ea e o victima in suferinta. Nu e vina ei ca e o curva, e vina barbatului ei. Ea e o persoana buna, doar ca traieste intr-un mediu viciat. Adevarata victima isi imagineaza ca e salvatorul femeii si ca poate pune capat nefericirii in care se gaseste, fara sa se gandeasca o secunda ca e jucat pe degete de cea care avea sa-i cauzeze moartea.

Tot vorbindu-i, ea l-a ademenit, si l-a atras cu buzele ei ademenitoare.” (v21)

Sunt foarte multi tineri care spun: “nu facem nimic frate, doar stam de vorba.” Bineinteles ca nu trebuie sa fugim de oameni, si nici sa ne credem superiori celorlalti, dar sunt situatii cand nu trebuie sa stai de vorba cu anumite persoane. Sub nici o forma nu trebuie sa stai de vorba cu cei care si-au propus sa intretina relatii sexuale cu tine si ti-au lasat de inteles lucrul acesta.  Statul acesta “nevinovat” de vorba te expune unor situatii din care s-ar putea sa nu mai poti iesi.

Imaginati-va ca atunci cand sotia lui Potifar a tras de Iosif si i-a propus sa intretina relatii sexuale, Iosif, ca un om credincios si bun la suflet, i-ar fi spus: “draga, calmeaza-te. Hai ia loc pe canapea si sa stam de vorba. Ai nevoi neimplinite? Daca da, te pot consilia. Spune-mi tot ce ai pe suflet.” Daca Iosif ar fi stat de vorba cu ea in acele circumstante, probabil nu am fi mai auzit de el astazi. Iosif a fugit de ispita, cu riscul de a fi intemnitat si condamnat pe nedrept. La fel ne indemna si pe noi apostolul Pavel: “Fugi de poftele tineretii…” dar nu fugi ca bezmeticul, spre nicaieri, ci: “urmareste neprihanirea, credinta, dragostea, pacea, impreuna cu cei ce cheama pe Domnul dintr-o inima curata” (2Timotei 2:22).

Inima tanarului a fost sagetata. Eros l-a prins in mrejele sale…

Comentarii»

1. Mircea Tipei - septembrie 14, 2008

Excelenta sublinierea referitoare spiritualitatea afisata, folosita adesea doar ca o alta arma din arsenal. (“Eram datoare cu o jertfa de multumire…” – v.14). La fel de bine gasita comparatia cu o persoana dependenta de narcoice: “Probabil prefera sa-si injecteze regulat, ca o dependenta de droguri, doza zilnica de spiritualitate, decat sa se confrunte cu starea sufletului ei.”
Sper sa citeasca multi dintre cei care au nevoie de avertismente de acest gen!
“En garde!”