Laurentiu Balcan - visez, ca sa n-adorm…

.

.

Rasaritul soarelui ma trezeste cu zgomot cald, pregatindu-ma pentru o zi plina, mult asteptata de tinerii crestini din Romania. Urmeaza prima zi din Conferinta Peniel “Viata la Maxim”, conferinta mult asteptata si controversata. Multe reclame au fost facute, oamenii au vorbit, cei “de sus” au incercat cenzuri si tinerii au ales sa vina, nu 5000 cati erau asteptati, dar numarul a fost undeva la 3000, inscrisi pe pagina web a Penielului.

Rabdarea celor veniti a fost testata la usa salii, unde au fost invitati sa astepte, ca niste crestini destoinici, sa le vina randul la primirea bratarilor cu V.I.P. Nu au lipsit si razvratitii, care au pus nervii celor de la receptie la teste maxime.

Formatia Plus a deschis cu muzica lor placuta inimile participantilor, apoi trupa Decean ne-a condus in inchinare si lauda la adresa unicului Dumnezeu, mort si inviat, Isus Hristos. Aplauze si multe strigate de bucurie au fost inaltate in momentul in care Duhul Sfant s-a coborat, inundand sala de prezenta Sa. In stanga, la “tribuna oficiala”, multi ochi au scrutat cu foame miscarile si aplauzele tinerilor, indosariind orice manifestare ciudata.

Lucian Oniga, presedintele fundatiei Peniel, a avut primul mesaj, lovind crunt in traditie si libertinaj, cerand tinerilor o viata la maxim, dar dupa felul de umblare a lui Isus. Cei razvratiti s-au bucurat cand traditia a fost desfiintata, dar au fost nevoiti sa plece capul cand Dumnezeu le-a cerut smerenie si o viata curata, libera, dar ca limita a libertatii avandu-l pe Hristos.

Tineri multi au ales sa isi predea viciile in mainile lui Dumnezeu, cerand clementa Divinului si putere pentru o viata la maxim.

Transmisia Live a cazut, siteul AlfaOmega suferind o usoara eroare, dar vom pune in curand la dispozitia voastra conferinta online in reluare.

Spre seara, in ultima sesiune a zilei, invitatii surpriza au fost cei de la Nolklon, trupa controversata si neinteleasa. Desi Petrica Bistran a fost foarte natural, fara exagerari, pe chipul fr. Moise Lucaci s-au vazut usoare cute, starnite, probabil, de ravna pentru “puritatea muzicii”. Aplauzele au fost auzite  pentru originalitate, pentru poemul placut si indemnul lor de a fi legati de Hristos, si chiar Pastorul Cristian Barbos a citat din textele lor de doua ori in timpul predicii. Unii au iesit din sala, nedorind sa isi profaneze intelectul cu aceste cuvinte “vulgar rostite”, nedorind sa accepte, inca, ca Hristos vorbeste cum doreste si prin cine voieste.

Prima zi s-a incheiat in inchinare si cu suflu nou, urmand a doua parte a conferintei, Joi 1 Mai. Tinerii au depasit 3500 la prima sesiune, Vitamina C deschizand drumul. Peniel Band ne-au condus in inchinare si iarasi Dumnezeu a fost in mijlocul laudelor poporului Sau (spre durerea unora). Dimineata a culminat cu predica fratelui Ianovici, in care tinerii au fost provocati sa ceara Duhul Sfant si puterea acestuia. Tinerii au raspuns provocarii in numar mare.

Seara mult asteptata a sosit curand, sala plina a rasunat de cantare, iar cei 5000 de participanti au asteptat sa le vorbeasca Dumnezeu prin Tony Anthony, un miracol, un om schimbat din temelii de puterea nemarginita a Creatorului.

Desi Basescu si Videanu nu au fost prezenti, tinerii nu s-au intristat nici pe departe de aceasta, ba unii chiar au spus un “multumim, Doamne”!

Tony a povestit din viata lui, esecurile multiple, lamentatiile si pacatele comise cu o parere de rau, dar a adus un suflu nou, spunand ca Dumnezeu cel mort si inviat poate inca sa ierte si sa ne mantuiasca. La sfarsitul predicii, tinerii inlacrimati au iesit sa-l aleaga pe Dumnezeu ca singura solutie a lor de salvare. Sute si sute de tineri au primit iertare, altii au plecat la fel, umani, prea umani si fara o motivatie noua, fara ca macar sa isi plece genunchii in fata unui Dumnezeu Atotputernic.

Au fost doua zile, dar aceste zile au fost suficiente ca tinerii sa poata vedea Fata lui Dumnezeu din nou si sa poate alege Viata, dar nu o viata de crestini banali, ci una la maxim.

Tineri, ati plecat spre libertatile voastre, spre viata traita zilnic, lipiti inca de traditii si libertati, uniti cu viata, cu esecurile, suferinzi, urand inca Divinul, sau poate liberi in realitate. Ati plecat, dar va las un gand, ceva din versurile trupei Nolklon: “Liberi in vise si sclavi in realitate”.

Libertatea are o singura limita: Hristos.