Laurentiu Balcan – visez, ca sa n-adorm…

Trei zile si trei nopti in inima pamantului!

Unul dintre argumentele “puternice” ale scepticilor impotriva crestinismului e dilema celor trei zile si trei nopti, din Matei 12:40 “Caci, dupa cum Iona a stat trei zile si trei nopti in pantecele chitului, tot asa si Fiul Omului va sta trei zile si trei nopti in inima pamantului.”

Intr-o discutie pe care am avut-o cu un musulman, aceasta “dilema” a constituit piesa lui de rezistenta impotriva crestinismului. “Biblia minte, nu e o carte exacta. Voi crestinii ati fost mintiti si inselati de preoti de-a lungul vremurilor. Pai in Biblia voastra scrie ca Isus va sta in mormant trei zile si trei nopti, deci 72 de ore. Daca Isus a murit Vineri seara, cum sustineti voi, si a inviat Duminica dimineata, unde sunt cele 72 de ore?”

Unii crestini au incercat sa rezolve aceasta “dilema” si au venit cu o solutie. Solutia e plasarea mortii lui Hristos Miercuri seara, nu Vineri seara, argumentand ca ar fi fost in acea perioada o zi speciala de Sabat. Autorul cartii “Religia tainica a Babilonului”  adopta aceasta varianta, aducand “argumente” in acest sens. Si acum imi aduc aminte cat de socati au fost membrii bisericii noastre cand un frate, dupa ce a citit cartea amintita mai sus, a predicat despre moartea lui Hristos in Miercurea Mare, nu in Vinerea Mare. Am citit destule articole scrise pe acest subiect care, din pacate, nu fac altceva decat sa arunce praf in vant. Nici unul nu e exhaustiv, sau cel putin convingator. Sunt doar teorii pe care unii incearca sa le sustina, fortand intelesul anumitor versete si incalcand astfel  regulile  de baza ale hermeneuticii. “Textul fara context e pretext!” - aceasta a fost prima lege hermeneutica pe care am invatat-o.

Dilema “celor trei zile si trei nopti” porneste de la perspectiva pe care o are omul modern (sau post-modern!) asupra timpului. Pentru noi timpul e perceput ca o succesiune de ore, de minute si de secunde. O zi are 24 de ore, 1440 de minute si 86.400 de secunde. Expresia “trei zile si trei nopti” este inteleasa de omul modern din perspectiva aceasta “supraexagerata” a timpului. Evreii nu priveau timpul asa cum il privim noi, ei erau mult mai relaxati si mai pragmatici. Pentru ei expresia “trei zile si trei nopti” nu insemna 72 de ore. Evreii priveau parti ale unei zile ca fiind o zi intreaga. Nimeni nu a stat sa cronometreze daca Iona a stat in pantecele chitului 72 de ore. In Estera, expresia “trei zile si trei nopti”(4:16) este identica cu expresia “trei zile” (5:1). Pe drumul Emausului, cei doi ucenici ii spun lui Isus “…iata ca astazi este a treia zi de cand s-au intamplat aceste lucruri.” Iar Marcu ne spune ca Isus a murit in ziua de Pasti, Marcu 14:1, adica Vinerea, ziua care precede Sabatul evreiesc.

Isus a murit Vineri, in jurul orei 3 PM, si a inviat Duminica dimineata, pe cand era inca intuneric, inainte de ora 6 AM. Asadar, parte din ziua de Vineri si parte din ziua de Duminica, erau considerate zile intregi. Expresia “trei zile si trei nopti” nu trebuie exagerata pentru ca riscam sa devenim penibili.

Majoritatea comentatorilor si teologilor crestini sustin teoria conform careia Isus a murit Vineri, nu Miercuri, sau dupa altii Joi seara. Printre ei ii amintesc pe: Norman Geisler, Thomas Howe, D.A. Carson, R.T. France, John F. Walvoord, Mathew Henry, William McDonald etc, etc.